Mă simt umil şi fără să am rost,
Un derizoriu fapt o să m-ascundă
De toate câte sunt, în ce a fost.
Mă rog spre cer să-mi dea măcar putere
Să iau cu mine tot ce e greşit,
Nu las în urma mea nici o avere,
dar ştiu că eu, prin toate, v-am iubit.
Dar cum de multe ori m-am tot minţit
Plec azi pe drumul fără de sfârşit...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu